Vânătorile extravagante ale lui Ceaușescu: 82 de mistreți uciși într-o zi

Cum se organizau vânătorile la mistreți cu Ceaușescu?

În acest anotimp, mistreții se retrag de peste tot în pădure. Acum 538 de ani începea construirea Capelei Sixtine a Estului.

Străinii au rămas uimiţi de frumuseţea… Cum a pierdut un stat american aproape două săptămâni din calendar în anul 1867?

Vânătorile la mistreți cu Ceaușescu se organizau aproape întotdeauna la goană Totuși, pentru a atrage un număr cât mai mare de mistreți și pentru a-i menține în pădurile rezervațiilor speciale, în perioada decembrie-februarie erau distribuite în aceste zone peste 4.000 de tone de porumb.

Datorită acestei cantități considerabile de hrană, precum și asigurării unui mediu liniștit, s-a reușit ca, pe timpul iernii, fiecare rezervație specială pentru mistreți din zonele de câmpie și de dealuri joase să adăpostească între 200 și 500 de exemplare.

Vânătorile la mistreți cu Ceaușescu se organizau aproape întotdeauna la goană.

În fiecare goană din rezervațiile speciale, o atenție deosebită se acorda standului principal, cum îl denumeam noi.

Dacă pădurea din fața acestui stand era foarte deasă și împiedica vizibilitatea, se deschideau trei linii de tragere de circa un metru lățime și 50 m lungime, în formă de evantai, astfel ca tragerea cu arma să fie mai facilă.

Se făcea curățenie desăvârșită în toată zona de pădure din preajma standului. În preziua vânătorii, în interiorul fiecărei pâlnii din goane se distribuia o rație dublă de porumb.

Cine încărca armele pentru vânătorile cu Ceaușescu?

În dimineața zilei de vânătoare se avea grijă ca toate porțile de la gardurile pâlniilor să fie închise, pentru ca mistreții să nu scape, notează inginerul silvic Vasile Crișan în cartea La vânătoarea cu Ceaușescu.

Ceaușescu împușca mistreți ca pe bandă rulantă Pentru gonirea mistreților erau mobilizați între 200-400 de oameni. Goanele se desfășurau cu gălăgie mare și cu multe focuri de armă.

Standul lui Ceaușescu era așezat în gâtul pâlniei, la distanță egală de cele două capete ale gardurilor. El aștepta în stand, așezat pe o bancă simplă, acoperită cu o pătură. În spatele lui stăteau cei doi însoțitori cu două arme `Holland & Holland` dublu express, cu lunete și cu un număr mare de cartușe. Ceilalți 3-5 invitați pe care îi avea întotdeauna erau instalați pe aceeași linie cu standul principal, dar în afara gardurilor. Pentru a nu fi deranjat, standurile din stânga și din dreapta lui erau amplasate la distanțe mai mari decât era normal. Ceaușescu trăgea atât în față, cât și în spatele liniei de standuri.

Alegea de obicei exemplarele mai mari, dar nu de puține ori trăgea și la exemplare mai mici, mai ales în cazurile în care ținea neapărat să aibă un tablou de vânat cât mai mare.

Cei doi însoțitori îi încărcau pe rând fiecare armă și o țineau pregătită. După ce trăgea unul sau ambele cartușe, cu mâna dreaptă preda însoțitorului arma cu care trăsese, iar cu mâna stângă prelua arma încărcată de la celălalt însoțitor, fără să se uite în spate.

Astfel, totul decurgea ca pe bandă rulantă, precizează Vasile Crișan, unul dintre specialiștii silvicii care s-au ocupat vreme de mai multe decenii de organizarea partidelor de vânătoare la care a participat Nicolae Ceaușescu.

Cei mai mulți mistreți împușcați de Ceaușescu într-o zi au fost la vânătorile din zona de câmpie Mistreții care erau prinși în vâltoarea unei goane aveau doar două posibilități de mișcare.

Înainte, spre standul principal, unde șansele de a scăpa cu viață erau mici, sau înapoi, printre gonași.

Dacă `șeful` auzea că o parte din mistreți au scăpat ieșind prin gard sau sărind peste acesta, era vai de capul celor care nu reparaseră bine gardurile sau nu le făcuseră suficient de înalte. După fiecare goană, mistreții căzuți erau adunați din pădure și târâți la standul `șefului`.