Mai mult de trei sferturi din operatorii turismului prezic scădere a veniturilor în 2026

Capacitatea de cazare crește chiar dacă cererea scade!

Mai mult de trei sferturi din operatorii turismului prezic scădere a veniturilor în 2026

Luni, 14 septembrie 2026, IMM România a lansat „Carta Albă a Turismului din România 2026”, un studiu de specialitate care desenează un tablu îngrijorător pentru sectorul turistic al țării. Conform documentului, peste 76% dintre operatorii din domeniul turismului au raportat perspective de scădere a veniturilor pentru anul curent, semnificând o predominantă a pessimismului economic într-un sector cheie pentru economia națională.

Mai precis, 76,4% din respondenți au indicat un declin al încasărilor, iar aproape jumătate dintre aceștia – 49,5% – au estimat reduceri depășind 20%. Alți 15,7% din operatori au înregistrat scăderi în jurul valorii de 10%, în timp ce 11,2% au menționat un recul de aproximativ 5%.

Această tendință negativă nu s-a limitat doar la cifrele financiare, reflectându-se și în activitatea de primire a turiștilor.

Dacă în 2024 sectorul înregistrase un avans de 3%, cu 5,78 milioane de sosiri, iar în 2025 stabilitatea se menținuse la 5,79 milioane, primele 6 luni ale anului 2026 au adus o contracție semnificativă de 4,1%.

Numărul sosirilor a scăzut astfel la 5,55 milioane, confirmând un răsturnare față de așteptări și o îngrijorare pentru viitorul imediat al domeniului.

În ciuda acestei descrescări a cererii, capacitatea de cazare din România a continuat să se extindă, crescând cu aproape 30% în perioada 2020-2025 și ajungând la peste 464.000 de locuri. Cu toate acestea, această dezvoltare teritorială este marcată de dezechilibre profunde.

Infrastructura hotelieră este dominată în mod disproportional de județul Constanța, care deține peste un sfert din totalul capacității, urmat de marile centre urbane și turistice precum Brașov și București.

Această concentrare spatială subliniează nevoia unei diversificare mai echilibrate a investițiilor în turismul de coastă, de interior și rural.

Oferta turistică a operatorilor autohtoni rămâne, potrivit studiului, foarte concentrată pe anumite segmente. Astfel, 37,7% din unități tarifă în intervalul cuprins între 210 și 300 de lei, plasând majoritatea pachetelor în segmentul de preț mediu.

Structura vânzărilor este dominată de pachetele flexibile cu mic dejun inclus (58,82%), iar cele trei forme majore de turism identificate sunt: AGREMENT cu 46%, AFACERI cu 21,8% și RURAL cu 13,8%.

Aceste date indică o dependență puternică de tradițional și o necesitate de a explora și dezvolta alte nișe turistice.

Fidelizarea clienților reprezintă o altă provocare majoră pentru sector.

Turismul românesc intră în recesiune: 76% dintre operatori prevăd scăderea

Peste 60% din operatori înregistrează o rată de revenire a turiștilor de cel mult 40%, ceea ce sugerează dificultăți în menținerea unei baze de clientelă loiale și în construirea unor relații de lungă durată cu vizitatorii.

Privind măsurile de sprijin, mediul de afaceri favorizează clar stimulentele financiare directe și reducarea presiunii fiscale. Aproape jumătate dintre operatorii din turism (48,1%) consideră voucherele de vacanța drept cea mai eficientă măsură cu impact pozitiv, iar 17,3% apreciază o cote redusă de TVA.

Această preferință este în strânsă legătură cu principalele provocări pe care operatorii le resimt: instabilitatea fiscală, creșterea costurilor operaționale și sprijinul public insuficient, menționate de peste 60% din respondenți.

Extinderea voucherelor de vacanță este văzută și ca principală oportunitate de dezvoltare în viitor.

Pe planul finanțării, studiul evidențiază o dependență excesivă de autofinanțare. Peste 80% dintre firme se bazează exclusiv pe această sursă.

Resursele externe rămân slab valorificate: doar 29,9% apelează la credite bancare, iar fondurile europene sunt accesate de numai 27% din operatori, deși acestea sunt folosite intensiv pentru echipamente și infrastructură noi.

Dificultățile de accesare rămân un factor limitant major.

În cuvintele lui Florin Jianu, președintele IMM România, rezultatele din acest arată clar că antreprenorii din turism au nevoie de predictibilitate și sprijin direct. Nu putem vorbi despre o dezvoltare sustenabilă atâta tiempo cât trei sferturi dintre firme raportează venituri în scădere, iar majoritatea depind exclusiv de autofinanțare.

Este esențial să menținem stimulentele financiare eficiente, cum sunt voucherele de vacanță, și să deblocăm accesul la fonduri europene pentru modernizare și digitalizare.

Totodată, evenimentele și festivalurile rămân un motor real de creștere pentru turismul românesc, atrăgând vizitatori, susținând afacerile mici din comunitățile-gazdă și consolidând identitatea turistică a fiecărei regiuni.

La rândul său, ministrul Turismului, Irineu Darău, a subliniat necesitatea atragerii mai multor turiști străini în România. Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult și să cheltuiască mai mult aici.

Asta înseamnă să dezvoltăm produse turistice și servicii mai bune și să valorificăm mai bine segmente care au rămas în urmă. Dacă vrem ca turismul să crească, trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară. Soluția, cred eu, e simplă: trebuie să fim mai buni la promovarea destinației România.

Unul dintre pașii la careăm este înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național.