Hotelierii din zona montană raportează scăderi de 15-20% în sezonul estival
De ce hotelierii din munte au pierdut până la 30% din activitate în sezonul
Hotelierii din regiunile de munte au semnalat o reducere a volumului de activitate cuprinsă între 15 și 20% în sezonul estival al anului 2026, comparativ cu anul precedent, iar în anumite cazuri descărcările au ajuns să depășească și pragul de 30%, conform unui studiu efectuat de un operator turistic specializat. Aceste date apar în contextul unei scăderi generale a disponibilității financiare pentru concedii și a unei tendințe marcate a turiștilor de a prefera excursii de un singur zi în locul sejururilor prelungite.
Aventuri și Explorare
Călătorii în căutarea autenticului: preferința pentru experiențe locale
Adio, acces nelimitat: Ce se schimbă în lounge-urile aeroportuare din 2026
Coșmar la poarta de îmbarcare: Pasager WestJet, terorizat patru ore la Toronto
Nicușor Dan laudă Via Transilvanica: „Un proiect care unește oamenii și comunitățile”Prima analiză a sezonului de vară 2026 în zonele montane a evidențiat o prolongare a tendinței descendente observată deja în anul 2025, care la rândul său nu a putut atinge nivelurile de performanță înregistrate în 2024. Deși stațiunile de munte au continuat să primească vizitatori, creșterea numărului de persoane care au ales aceste destinatii nu s-a materializat într-o creștere paralelă a cererii pentru cazare sau pentru servicii de restauration.
Conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică, în primele șase luni ale anului 2026, numărul sosirilor în stațiunile montane a scăzut cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului 2025, iar numărul nopților petrecute a diminuat cu 6,7% în aceeași perioadă de referință.
Aceste cifre explică de ce mulți proprietari de unități de cazare au raportat diminuări semnificative în activitate, cu variații între 15 și 20% față de anul anterior, iar în situații mai desfavorabile, scăderile au ajuns să atingă și 30%. În același timp, costul mediu al unei nopți petrecute în cameră a aparut o creștere modestă, ajungând la 643 de lei în 2026, comparativ cu 622 de lei înregistrati în 2025, ceea ce reprezintă o marire de doar 3,4%, deși cheltuielile de funcționare au continuat să crească.
Turiștii fug de munte?
Parallel cu aceasta, durata medă a sejurului a scăzut, reducându-se cu 4,6% față de anul trecut și stabilizându-se pe o valoare medie de 3,6 nopți. Această tendință reflectă o schimbare în comportamentul consumatorilor, care increasingly opt pentru sejururi scurte sau chiar pentru vizite de un singur zi, adesea fără consum de pranz sau cină în unitățile de restauranță din zonă.
În risposta la această presiune, numeroși hotelieri au început să dezvolte oferte flexible, inclusiv tarife last minute cu reducere, pachete care includ diverse facilități gratuite sau avantaje suplimentare pentru cei care se hotărăresc să prelungă sejurul. De asemenea, unele unități de cazare de mare dimensiune, clasificate cu patru sau cinci stele, au început să exploreze piețele alternative, precum turismul de afaceri și segmentul corporate, în speranța de a compensa lipsa veniturilor provenite tradițional din sectorul vacanțelor de familie.
Deși s-a observat o creștere ușoară a numărului de turiști străini care au ales destinațiile montane, această evoluție nu a putut contrabalanța scăderea semnificativă a cererii provenită de la turistul domestic, care continuă să reprezinte majoritatea fluxului de vizitatori în aceste zone. Autorii analizei subliniază că bugetele de vacanță ale locuitorilor sunt supuse de presiuni multiple, printre care se numără reducerea valorii voucherelor de vacanță, scăderea puterii de cumpărare și creșterea diverselor impozite și taxe aferente sectorului turistic.
Un aspect remarcabil identificat în studiu este preferința crescută a vizitatorilor pentru activități de zi, fără noaptea petrecută în stațiune. Mulți vin să se bucure de peisajele de munte, dar alege să nu se cazeze și să limiteze cheltuielile la mâncare, adesea pregătind pranzul acasă sau recurând la opții ieftine precum fast-foodurile sau magazinele de produsel.
Astfel, chiar și în zonele turistice cu aflux vizibil de persoane, beneficiile economice pentru hotelieri și restaurante nu apar automat, deoarece volumul de persoane nu se traduște în consum de servicii de cazare sau de masă.